De multe ori se intampla ca dupa o zi obositoare de munca, taticul sa ajunga acasa frant. Nu doreste nimic decat sa manance o mancare calda, sa bea un pahar de vin si sa adoarma cat mai repede.
Bebelusul insa este de alta parere... Exact acum este in cele mai mari talente si nu pare sa vrea sa adoarma deloc. Topaie, rade, si cere insistent ca parintii sa se joace cu el. La incercarea acestora de a-l pune in patutul lui in speranta ca Mos Ene isi va face aparitia, copilul reactioneaza violent si urla din toti plamanii. Tatal disperat il ia in brate si il leagana prin toata casa privindu-l printre genele plumbuite daca incepe sa adoarma... Insa bebelusul da din maini si din picioare protestand vehement.
Citi dintre voi va regasiti in acest peisaj ? Noi ne regasim, si am patit-o urat de cateva ori. Asa ca am inceput sa ne documentam si am aflat ca acest comportament este rezultatul actiunilor noastre. Cu cat taticul ajunge mai tarziu acasa, cu atat copilul il asteapta mai cu dor si vrea sa-si revendice portia de joaca alaturi de el. O portie de joaca in fiecare seara cu tati nu se compara cu nimic si nimic nu-l multumeste mai mult. Abia dupa cel putin 2 ore de joaca, mangaieri si soapte de dragoste copilul poate adormi linistit cu taticul din vis.
In cazul in care taticul nu apare pana la ora de culcare a bebelusului, acesta va adormi in cele din urma insa nicidecum linistit... va adormi prin epuizare si cu siguranta va avea o noapte agitata...uneori pot sa apara vise urate sau spaime nocturne.
De aceea dragi tatici trebuie sa intelegem frustrarile bebelusului si trebuie sa ne alocam un minim timp pe care sa-l petrecem cu bebe. Altfel, daca este aruncat in patut asteptand sa adoarma, bebelusul dezvolta in inimioara lui sentimentul de abandon, nesiguranta si tristete... Ca dupa ce o zi intraga v-a asteptat cu nerabdare se astepta sa primeasca dragoste...afectiune. Bebelusul este incapabil sa simta starea dumneavoastra de oboseala...El vrea doar joc..joc...joc.
Ce-i de facut ?
Ne rezervam timp de joaca cu bebelusul incercand sa ajungem mai devreme acasa.
In cazul in care acest lucru este imposibil, mama trebuie sa-i explice cu blandete ca totul este in regula, sa-l maingaie, sa-i cante, inducandu-i incet incet o stare de siguranta. Poate ca in seara asta se poate face o exceptie si bebe va adormi la pieptul mamei vibrandu-i in urechiuse un cantec de leagan.
Nu trebuie sa ne enervam...Bebe nu plange niciodata degeaba !
Niciun comentariu:
Trimiteți un comentariu